Dupa ce am calatorit o vreme, mi-am dat seama ca as putea sa fac ceva mai mult decat sa descriu ce vad,sa pun fotografii sau altceva.De aceasta data mi-a venit idea de a scrie cateva versuri in care sa evidentiez viziunea mea despre lumea pe care am vazut-o.Nu stiu cat talent am si cate de corect sunt scrise versurile,dar incercarea moarte n-are!
Valea Oltului
Un drum ce urca si coboara,
Te duce spre un altul minunat,
Ce are drept tovarasi buni
Un munte si un rau curat.
Sa fie oare Dunarea acel rau?
Nu are cum, caci Dunarea-i la sud.
E Oltul cel batran si linistit
Ce-si cara apele domol,neobosit.
Nu-i deranjat de zgomotul masinilor
Ce trec cu sutele de mii,
El isi urmeaza cursul linistit,
Lovind din cand in cand in muntele-adormit.
Dar muntele se-nfurie cateodata,
Si-arunca bulgari mari de piatra
In plasele ce-l inconjoara pana sus
Avand drept tinta esuata un galben microbuz.
Cruci razlete aduc aminte,
De vieti ce s-au terminat
Prea curand si prea devreme
Albia,muntele si apa stiu doar ei ce s-a-ntamplat.
Lasand de-o parte intristarea,
Priveste acest mirific peisaj,
Insufletit de-o apa curgatoare
Si-un munte vesnic inverzit.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu